10/11 FEBRUARIE 1866 : 147 DE ANI DE LA DETRONAREA SI EXPULZAREA DOMNITORULUI A. I. CUZA ; 10/11 FEBRUARIE 1938 : 75 DE ANI DE LA INSTAURAREA DICTATURII REGELUI CAROL AL II-LEA - CONFERINTA 20 FEBRUARIE 2013
Ultima actualizare în Vineri, 27 Martie 2015 13:10 Scris de Admin Marţi, 26 Februarie 2013 11:54
DESPRE DOMNITORUL A.I. CUZA
“Cât va avea țara istorie, cea mai frumoasă pagină (...) va fi aceea a lui Alexandru Joan Cuza”.
( Mihail Kogălniceanu, 29 mai 1873 - Ruginoasa)
„Cuza era un potrivnic al boierilor, un partizan înflăcărat al poporului de jos și un luptător aprig și neobosit pentru egalitate socială și pentru răsturnarea privilegiilor și în această privire, omul cel mai potrivit pentru perioada de dezvoltare, în care intră poporul românesc și care trebuia să-l prefacă, din starea de barbarie orientală în aceea a occidentului civilizat”.
(A.D. Xenopol, Domnia lui Cuza Vodă)
“E un lucru de mirat că în mijlocul unor asemenea piedici, principele Cuza a putut să ducă la capăt atâtea întreprinderi importante (…) Puține guverne au putut să se laude de a fi realizat, în 5 ani, așa de profunde, așa de importante, așa de decisive reforme”.
(Paul Henry, L”abdication du prince Couza et l”eveniment de la dinastie de Hohenzollern)
DESPRE REGELE CAROL AL II-LEA
“ Regimul tiranic a fost instaurat în România printr-un singur decret al Majestății Sale regelui, care a promulgat o Constituție care suprimă drepturile națiunii și oferă regelui prerogative largi. Acest regim tiranic a fost realizat printr-o lovitură de stat peste noapte și nu a fost bazat nici pe sufragiile națiunii, nici pe dorința acesteia, ci numai prin forța publică. “
( Iuliu Maniu – “ Discurs în Parlamentul României ” )
Prin Decretului regal nr. 856 din 11 februarie 1938 a fost introdusă starea de asediu pe întreg cuprinsul țării, iar toate puterile atribuite de legi și regulamente privitoare la menținerea ordinii publice și siguranței statului au fost trecute în puterea autorităților militare, cărora li s-a dat dreptul :
- de a face percheziții oriunde și oricând vor socoti necesar;
- de a ordona depunere armelor și munițiilor și de a proceda la căutarea și ridicarea lor;
- de a cenzura presa și orice publicație, de a împiedica apariția oricărui ziar sau publicație..;
- de a opri sau dizolva orice adunare…;
- de a da ordonanțe.
Iar..”infrațiunile contra siguranței statului…, ca și toate faptele de împotrivire ….., au fost trecute în competența instanțelor militare”.